Astazi in tramvai.
La o statie dupa ce m-am urcat eu, s-a urcat un nene (cred ca avea in jur de 60 de ani). Nimic neobisnuit pana aici; multi oameni circula cu tramvaiul.
De cand s-a urcat nu mi-am mai luat ochii de la el. Ce avea special? De ce merita sa vorbesc despre el?... pentru ca asa vreau.
Un tanar s-a ridicat de pe scaun si el s-a asezat pe locul eliberat, a pus tambalul pe care il avea pe umar pe genunchi, a trecut coarda - care sustinea instrumentul - de dupa gat si si-a descheiat nasturele de la haina pentru a scoate betele (pentru ca nu stiu cum se numesc) cu care urma sa cante. Nimic neobisnuit nici pana aici; sunt atatia oameni care canta prin tramvaie, metrou si chiar pe strada - de obicei doar la acordeon sau spun rugaciuni, colinde si... luceafarul.
Dar omul acesta canta la tambal.
Si-a incheiat nasturele de la haina, a luat sapca de pe cap si a pus-o pe tambal (pentru ca oamenii sa puna bani in ea). Nu sunt eu in masura sa spun daca interpreta bine sau nu, daca sunetele care ieseau din instrument erau corecte sau daca vocea era potrivita, cert este ca omul parea vesel. Nu a rugat pe nimeni sa ii dea bani (sapca era pe tambal, daca voiai sa ii dai bine, daca nu, nu), nu a spus "la multi ani" si nici nu a urat "sarbatori fericite", asa cum fac mai toti cersetorii in perioada asta. El doar a cantat.
M-a induiosat de cand s-a urcat in tramvai si si-a apropiat mainile rosii de frig pentru a sufla aer cald spre ele. Nu avea niciun deget la maini.
Se afișează postările cu eticheta De prin Capitala. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta De prin Capitala. Afișați toate postările
sâmbătă, 29 decembrie 2007
duminică, 18 noiembrie 2007
De la Metrorex citire
" Stimati calatori, Metrorex (...) impreuna cu Politia Romana (...)".
Creierul meu nu a reusit sa inregistreze toata polologhia. In fine, ideea e ca atat Metrorex, cat si Politia Romana incurajeaza oamenii sa nu le mai dea bani cersetorilor pentru ca asta va duce la disconfortul calatorilor. Tanti care transmite informatiile zice asa: "... va puteti adresa lucratorilor de la politie".
Ce am inteles eu de aici? Ca ma pot adresa oricui lucreaza la politie, indiferent daca este femeia de serviciu, nenea care tunde iarba sau instalatorul care repara tevile timp de doua zile. Hmm... nu ma simt prea safe in conditiile astea.
La Piata Victoriei 2 se poate asculta aceasta poveste.
Creierul meu nu a reusit sa inregistreze toata polologhia. In fine, ideea e ca atat Metrorex, cat si Politia Romana incurajeaza oamenii sa nu le mai dea bani cersetorilor pentru ca asta va duce la disconfortul calatorilor. Tanti care transmite informatiile zice asa: "... va puteti adresa lucratorilor de la politie".
Ce am inteles eu de aici? Ca ma pot adresa oricui lucreaza la politie, indiferent daca este femeia de serviciu, nenea care tunde iarba sau instalatorul care repara tevile timp de doua zile. Hmm... nu ma simt prea safe in conditiile astea.
La Piata Victoriei 2 se poate asculta aceasta poveste.
sâmbătă, 23 iunie 2007
"... vreti sa murim de curent? mai bine murim de caldura!"
Indraznesc sa ies din casa. Nu e o idee prea grozava intre orele 9 si 19, dar trebuie sa ies. Am niste facturi de platit si nu le mai pot amana, iar programul la banci e unul scurt. Asa ca trebuie sa le platesc si chiar urgent.
Cum ies din casa ma izbeste un val de caldura sufocanta. Gura mi se usuca instantaneu si simt ca nu pot sa respir. "Nu-i nimic", imi zic, asa e vara. In momentul in care calc am impresia ca asfaltul se topeste sub greutatea pasilor mei. Ma uit in urma si vad urme lasate de incaltari. "Bine ca nu port tocuri", zic in sinea mea; altfel as fi distrus munca de juma' de an a celor care s-au chinuit sa asfalteze strada.
Ma indrept spre statia de autobuz, dar ma opresc la magazinul din coltul strazii pentru a-mi cumpara o sticla cu apa; ma asigur ca nu ma topesc. Sunt plecata de acasa de maximum trei minute si deja simt nevoia sa ma intorc. Prea cald!
Ajung in statie si am noroc, autobuzul a venit imediat. Din fericire nu este aglomerat si toate geamurile sunt deschise, dar parca tot era mai bine pe jos... Dupa vreo doua statii, o batrana care statea pe scaun zice in timp ce se ridica sa inchida geamul: " Inchideti maica geamurile. Ce, vreti sa murim de curent?" In timp ce toti se uita la ea nedumeriti, adauga: "Mai bine murim de caldura!" Nu o ia nimeni in serios, dar avem mai putin aer. Mereu m-au enervat oamenii cu astfel de initiative, dar nu aveam ce sa fac. Dupa cinci statii cobor. Ma simteam de parca facusem dus si apa se oprise brusc.
Imi platesc facturile si ma indrept spre statie sa iau autobuzul spre casa. Abia asteptam sa ajung, caci eram slabita, de parca as fi alergat prea multi kilometri pentru conditia mea fizica.
Sufocati de caldura ne simtim in fiecare zi si chiar nu ar trebui sa ne expunem daca nu este absolut necesar. Dar, mai sunt si oameni care ies inutil din casa. Zilele trecute am auzit in tramvai un batran care se ducea la piata spunand ca atunci se trezise si s-a gandit sa mai faca ceva cumparaturi. Era ora 12:00. Abia respira batranul.
De ce se expun oamenii inutil?
Cum ies din casa ma izbeste un val de caldura sufocanta. Gura mi se usuca instantaneu si simt ca nu pot sa respir. "Nu-i nimic", imi zic, asa e vara. In momentul in care calc am impresia ca asfaltul se topeste sub greutatea pasilor mei. Ma uit in urma si vad urme lasate de incaltari. "Bine ca nu port tocuri", zic in sinea mea; altfel as fi distrus munca de juma' de an a celor care s-au chinuit sa asfalteze strada.
Ma indrept spre statia de autobuz, dar ma opresc la magazinul din coltul strazii pentru a-mi cumpara o sticla cu apa; ma asigur ca nu ma topesc. Sunt plecata de acasa de maximum trei minute si deja simt nevoia sa ma intorc. Prea cald!
Ajung in statie si am noroc, autobuzul a venit imediat. Din fericire nu este aglomerat si toate geamurile sunt deschise, dar parca tot era mai bine pe jos... Dupa vreo doua statii, o batrana care statea pe scaun zice in timp ce se ridica sa inchida geamul: " Inchideti maica geamurile. Ce, vreti sa murim de curent?" In timp ce toti se uita la ea nedumeriti, adauga: "Mai bine murim de caldura!" Nu o ia nimeni in serios, dar avem mai putin aer. Mereu m-au enervat oamenii cu astfel de initiative, dar nu aveam ce sa fac. Dupa cinci statii cobor. Ma simteam de parca facusem dus si apa se oprise brusc.
Imi platesc facturile si ma indrept spre statie sa iau autobuzul spre casa. Abia asteptam sa ajung, caci eram slabita, de parca as fi alergat prea multi kilometri pentru conditia mea fizica.
Sufocati de caldura ne simtim in fiecare zi si chiar nu ar trebui sa ne expunem daca nu este absolut necesar. Dar, mai sunt si oameni care ies inutil din casa. Zilele trecute am auzit in tramvai un batran care se ducea la piata spunand ca atunci se trezise si s-a gandit sa mai faca ceva cumparaturi. Era ora 12:00. Abia respira batranul.
De ce se expun oamenii inutil?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
