sâmbătă, 20 octombrie 2007

Podul de la Grozavesti

Se lucreaza de zor la podul care va fi deasupra tuturor. E bine, eu cred ca nu va fi terminat la timp. Dar, las asta pentru o alta discutie...

Cam doua zile pe saptamana traseul meu se intersecteaza cu lucrarile de la Grozavesti. Ies de la metrou si ma indrept spre Facultatea de Ecologie (pe partea stanga, spre Apaca). Hmm... pe unde merg? Chiar asa! Pe unde merg eu mai, mai ca se numeste slalom printre masini. As putea sa merg pe partea dreapta, pe acolo pe unde nu se lucreaza si pe unde exista si trotuar si sa traversez in dreptul facultatii, dar nefiind trecere de pieton si nici nu prind semaforul de la Grozavesti, nu am mari sanse de a traversa rapid.Am incercat o data si am stat cam 10 min pana am reusit sa ma strecor printre masini. Asa ca merg pe partea stanga. S-au gandit ei bine si au delimitat gaura pe care au sapat-o de sosea (sa nu cada masinile vitezomane in ea), dar nu s-au gandit sa faca si un pasaj pietonal. Si uite asa merg eu intre "gardul" pus de muncitori si masini.
Dar, masinile... masinile sunt grabite (ca soferii sunt de treaba) si in disperarea de a mai castiga cinci centimetri in lupta cu traficul nu mai tin cont ca mai merg pe soseaua aia si oameni si merg exact pe langa gard. Uneori ma mir cum de nu pleaca cu totul sau cum reusesc de nu urca pe refugiul de tramvai (care inca exista). Dragut ar fi ca data viitoare cand ma voi indrepta spre Ecologica, sa nu mai fiu nevoita sa imi ridic geanta pentru a nu o pierde pe vreo oglinda retrovizoare si nici sa ma feresc sa nu fiu calcata de vreo masina. Dragut ar fi sa existe un pasaj pentru pietoni. Dar, unde?

marți, 16 octombrie 2007

Ganduri, idei, sentimente... mai putin imagini (2)

Din categoria: cum (e) sa te simti obosit...
Nu stii cum sa faci sa te simti obosit si adormit in permanenta (obosita si adormita in cazul meu)? Nimic mai simplu. Urmezi programul meu. Doua puncte
Te trezesti dimineata (nu foarte, pe la opt, asa), dar nu la prima strigare a ceasului de la telefon care are o sonerie ce ar trezi o strada intreaga, mai stai cinci, 10, poate chiar 15 minute sa sune si el de mai multe ori. In acest interval astepti sa vezi daca are cineva din casa curajul sa te trezeasca. Daca nu, te dai jos din pat ca n-ai incotro. Te duci repede la baie si faci un dus fierbinte ca sa nu pierzi amorteala somnului si incerci sa iesi pe usa cat mai curand posibil. Ajungi la facultate dupa ce intra profesorul in sala, normal. Te respecti si atunci iti permiti sa intarzii. Stai la cursuri si apoi te duci la o practica la care te-ai bagat pentru ca ai considerat tu ca ai prea mult timp liber si nu ai ce sa faci cu el. Nu lucrezi pentru ca nu ai destule motive sa o faci. Dupa practica daca nu esti suficient de obosit, mai iesi cu prietenii la o bere. Daca nu te duci la bere, te duci acasa pe cel mai scurt drum cunoscut (care nu e niciodata scurt). Odata ajuns acasa constati ca ai tai profesori au sarit in ultimul an de facultate cu fel de fel de referate, dosare, proiecte, teme si ce or mai fi si ca daca vrei sa intri in examen, trebuie sa le faci. Mai vorbesti cu prietenii pe mess, mai cauti informatii, mai faci ceva in Page Maker, te mai uiti la televizor (la stiri, normal), faci un dus si iar revii la calculator. Pe la 12-1, poate chiar 2 in noapte constati cat este ceasul si consideri ca esti rupt de oboseala si ca ar fi cazul sa faci cunostinta cu perna. A doua zi cand suna ceasul, iti dai seama ca ai dormit prea putin si il lasi sa sune pana cand iti vine sa il omori cu toporul.
Pentru ca totul sa fie complet, daca esti fericitul posesor al unui nepot mic si galagios, viata ta va fi si mai implinita. Tu sustii ca il iubesti, chiar si el sustine asta, dar cand plange (urla) mai ca-ti vine sa-l faci pachet si sa-l arunci in avionul care trece pe deasupra casei. Si uite asa zi de zi nu-ti ajunge somnul si noaptea e atat de scurta...